Dukkha vs Suferinţă

Chestiunea interpretării eronate a conceptelor vehiculate de filozofiile/religiile indiene este una de notorietate şi a condus la ratarea completă a unora din înţelesurile cheie ale buddhismului, spre exemplu.

Ca o singură ilustrare a acestei afirmaţii aş menţiona termenul dukkha, adeseori tradus ca “suferinţă” (sau variante). Or, dukkha este opusul lui “sukha” (dukkha: usually opposed to sukha – vezi Pali Text Society Dictionary) care este bogat în semnificaţii: fericire deplină, împlinire, beatitudine etc.

În buddhism sukha semnifică împlinirea totală, dusă până la capăt. Dukkha, fiind opusul acestui termen, semnifică tot ceea ce nu este deplin, nu este perfect, total, chiar dacă tinde asimptotic către perfecţiune în acest sens.

Fericirea care este impermanentă, evanescentă este dukkha, este trecătoare, nu este perfectă.

A spune că “totul este dukkha” este una dacă prin asta înţelegem “totul este suferinţă” şi este cu totul altceva dacă prin asta înţelegem “totul este impermanent în jurul nostru, totul se naşte, se transformă şi dispare, nu avem niciun reper etern”. Dacă reflectăm cum a fost înţeles mesajul lui Buddha în lumea occidentală în prima variantă realizăm ce deformare grosolană s-a produs încă din start cu primul adevăr nobil.

Buddha a constatat că totul este dukkha, nu totul este “suferinţă” aşa cum în mod morbid a fost tradus şi încă se propagă mesajul său… Optimismul, energia şi tenacitatea lui Buddha sunt exemplare. Buddha a pornit la drum în căutarea punctului de sprijin, nu cu tristeţi şi suferinţe închipuite.

Desigur că viaţa este frumoasă! Însă nu este eternă. Nu trebuie să fii Buddha ca să realizezi asta. 🙂

 

4 thoughts on “Dukkha vs Suferinţă

  1. Daca “totul este dukkha” inseamna “totul este impermanent în jurul nostru, totul se naşte, se transformă şi dispare, nu avem niciun reper etern”, dupa cum spui, atunci “anicca” ce mai inseamna?
    Sigur, am inteles ideea ta si n-am vrut decat sa te necajesc nitel si sa caut nod in papura.
    In alta ordine de idei, foarte buna traducerea textului “Metta Sutra”. L-am copiat si l-am tiparit in traducerea ta excelenta. Pe Petre Bodnariuc l-am cunoscut la un curs de Vipassana dupa metoda Goenka. Era unul dintre organizatori.
    Metta.
    Viorel

  2. Aşa este, în dorinţa de a fi mai convingător am intrat peste “teritoriul” lui anicca. 🙂 E greu să “izolezi” un concept şi să vorbeşti despre el în mod exclusiv. Construcţia lui Buddha este un întreg funcţional compus din mai multe părţi (concepte) care interacţionează şi se completează reciproc.

    Mulţumesc pentru comentariu şi spor la treabă,
    Daniel

    • I really like this post, I agree, dhukka is better translated as unsatisfactory. Suffering sounds too much like ouch painI think the topic of renunciation is pretty tough for a lot of practitioners. I remember a monk once saying that renunciation isn’t so easy and don’t understand it. If it was so simple, all we would have to do is shave off our heads and wear robes. I don’t think its so much as moving away from our friends, relatives, and posessions, but examining how we’re relating to them

  3. “Even the misery, the dukkha, takes a new quality to it.” (Osho, The Mystery Beyond Mind)

    Nu este o contradicţie reală în termeni, fiindcă nefericirea, absenţa fericirii şi nu opusul ei, se referă la starea impermanentă de ignoranţă a faptului că, în esenţa şi eternitatea ei, fiinţa umană este fericire pură.

Leave a Reply to Larisa Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Connect with Facebook