„Poţi lua din astă-lume
Un lucru, numai unul
Ce te-a adus la mine…
Nu-ţi face trebuinţă,
Dar poate ţi-o fi drag
De-a fost a ta fiinţă.”

Doamne, lasă-mi iubirile,
Aşa cum mi-au fost date.
Lungi gene, dezmierdări şi şoapte,
Surâsuri şi dezgheţuri,
Din fiinţa-mi parte-s toate
Şi-ar fi şi mai departe…

„Un lucru, numai unul
Poţi lua acum din lume
Cum tu vei fi la Mine
Şi Unul vor fi toate.”

Mi-ar trebui şi-o frunză,
O mare şi o rază
Culeasă înspre seară,
O floare de naramză,
Un cântec, o uimire,
A vieţii împlinire
Alunecând prin toamne,
Aş lua cu mine, Doamne.

„Un lucru, numai unul,
Întreg şi fără parte,
Îşi poţi alege singur,
Al doilea-i deoparte.”

Oh, Doamne, curmă-mi chinul,
De Tine-s împreună date,
N-am vrut să iau cu mine decât vinul
Ce le cuprinde toate!

inspirat de Omar Khayyam (Robaïates)